...Dar timpul te vindecă de orice boală. Ispitit de fața cândva comunistă a Germaniei, hălăduiesc prin Berlin, un „oraș fals”, „ceva absurd”, cum citisem într-o carte scrisă de un columbian celebru. Și, zău, nu înțelegeam de ce i se păruse astfel burgul acesta încântător, deși se calculase „că, dacă izbucnește un război, Berlinul [...]
De câte ori trec prin dreptul unei multinaționale, mi se pare că citesc pe zidurile uriașelor clădiri, toate aidoma, impersonale și seci, sloganul de odinioară al comuniștilor: „Sarcinile noastre sunt precise, scopul nostru e clar! La muncă, tovarăși!”[1] Îmi închipui droaia de proletari corporatiști robotind surd și disciplinat în halele imense ale pierderii identității [...]
Sfârșit de septembrie, blajin și strălucitor ca un chip de sfânt. Prietenii de la Baia-Mare ne întorc vizita. Îi plimbăm pe la Comana, mai întâi zăbovim la mănăstire, înlăuntrul căreia înțelegem cu adevărat ce înseamnă iubirea de țară. Altminteri n-ar exista osuarul din jurul tricolorului de altădată. Îngenunchem o clipă și îi pomenim [...]
... Întâmplarea și-a pierdut interesul, pământul se învârte necontenit. Ca și mingea, șutată acum în Asia, într-un „un-doi” japonezo-sud-coreean. La Yokohoma, pe stadionul International, e o atmosferă incendiară, nici n-ai fi bănuit că asiaticii sunt într-atât de pătimași. Ronaldo și-a recăpătat vioiciunea și strălucirea, fotbaliștii au și ei zile bune și zile proaste. Azi, [...]