Pe malul Dunării 

MOTTO:                               „Soarele  coborâse  acum  departe,  dincolo  de  amiază,  pe  pământ  mirosea  a  ars,  se  instala  melancolia  de  seară,  când  fiecare om singuratic ar vrea să se ducă la un prieten sau pur şi simplu  în  câmp,  pentru  a  cugeta  şi  a  umbla  printre  ierburile  amuţite, liniştindu-şi astfel viaţa turburată peste zi.”                                                                         Andrei Platonov, [...]

07 iulie, 2022|Dinspre mine|

„Oamenii lui Pavlov”

Trăim vremuri teribile, când „lupta de clasă s-a alăturat luptei de rasă.”[1] Albii vor deveni în curând minoritari și vorbele lui Richard Nikolaus von Coudenhove-Kalergi despre metisaj mă urmăresc obsedant: „Nobilul om al viitorului nu va fi nici feudal, nici evreu, nici burghez, nici proletar: va fi sintetic. Doar prin împreunarea cu vârfurile europenității ne-evreieşti, [...]

04 iulie, 2022|Opinii|

La Padina, după trei decenii și ceva

În clasa a cincea descopeream acest colț de rai și copilul  de câmpie care eram atunci se mira întruna.  Mai apoi, în studenție, reveneam aici cu aceeași senzație, de banchet al tuturor  simțurilor. Ca și acum, în dârdora maturității. Pe platoul Bucegilor, între Sfinx și Babele, am regăsit uimirile de altădată, starea aceea de inefabil, [...]

02 iulie, 2022|Dinspre mine|

„Persoană vătămată degeaba”

Deunăzi, mi-a picat  sub ochi o altfel de plângere îndreptată împotriva unei soluții de clasare. „Persoana vătămată degeaba”, cum se și autointitulează cu trist umor colegul meu avocat, se plânge cu șfichiuitoare și inteligentă ironie de pasivitatea organelor. Demersul său judiciar ar trebui să fie o lecție usturătoare pentru „adrisant”, deși am justificate îndoieli. Altminteri, [...]

30 iunie, 2022|Fără robă|

Macină viața, macină…

MOTTO:                                         „Viața e o minunăție de neînțeles, fiindcă se macină și                                             se subţiază fără încetare şi totuși dăinuie şi rămâne tare.”                                                                                  Ivo Andrić[1] Anii aceștia pandemici, care curg ca o lavă încinsă peste noi, și săptămânile  belice ce se rostogolesc de-a valma din Ucraina m-au convins iremediabil că „omul [...]

27 iunie, 2022|Opinii|