Parcă aș fi iarăși student... Cobor din taxi la fosta cofetărie „Tosca”, unde, cândva... Cu mine este și Radu, colegul meu de cameră,  din Grozăvești, sosit special de la Timișoara. At

 Ca să ajungi aici, ieși din șoseaua ce continuă  spre Sibiu și faci la stânga, chiar în Brezoi, de unde, urci ușor la Mălaia și Voineasa, pe  o vale parcă pictată în 

Lumea arde și baba noastră de la Cotroceni se piaptănă  prin Africa, în băi de mulțime care-mi amintesc de o întâmplare povestită de Marlon Brando: „O dată, când Charles de Gaulle urma

Aici, în 1434, a fost  fondată prima  universitate din Sicilia... Azi, orașul e cariat de sărăcie, o sărăcie țipătoare și cenușie. Uneori, am senzația că sunt în Copșa Mică, numai c�

 O insuliță agățată de Siracusa printr-un pod. Orașul lui Arhimede, dar și al unor vestigii de neocolit, cu origini în Magna Grecia. Un loc romantic  și cald, ce ți se lipește de suflet.

Femeia din  fața mea se apropie de 60 de ani. O privesc cu inima strânsă de îngrijorare. Mâine, ar trebui să primească verdictul definitiv al „onorabililor”. Calvarul durează de vreo zece

 Culmea cinismului, aleea Paradisului te duce direct în grotele în care, odinioară, erau încarcerați prizonierii de război și adversarii. Iar „Urechea lui Dionisos” făcea legătura între

Ce nebunie să te aburci atât de sus și să creezi o mică bijuterie arhitectonică! Pe străduțele înguste și pitorești, ai senzația catifelată că ai ieșit din timp și spațiu !

Mă plimb  prin Islaz la ceas de amurg. Al meu, nu al zilei. Și nu  sunt singur, ci cu Marcel, păstrătorul sufletului pe care l-am avut cândva, inocent și ludic. Oho, demult tare, pe când umbl

Un sat înfipt  în stâncă,  deasupra  mării. Aici a ales  Coppola să filmeze  câteva scene din Nașul, cu Marlon Brando în rolul său  de căpătâi. Parcă nicăieri  spiritul sicilian

 Taormina este un  alt nume al paradisului, într-un cadru natural pe care n-ai cum să-l uiți. Dacă n-ai văzut Taormina, ai fost degeaba în Sicilia !

Mă foiesc întruna de dimineață, n-am stare deloc și nu-mi găsesc locul, parcă aș fi în sevraj. Azi e prima zi fără Gazeta Sporturilor la chioșcul de ziare. Infidela,  a fugit și ea din r

Urcăm din Giardini Naxos spre muntele Etna, pe o șosea îngustă și șerpuitoare. De jur împrejur,  roci vulcanice, un peisaj mai degrabă selenar, ce nu îmbie la revelații estetice. Ne oprim l

Cu fața la Mediterana și cu spatele la Etna, micuța așezare, întemeiată de  greci în vremurile  străvechi, se întinde molcomă de-a lungul țărmului, impasibilă la prefacerile tim

 Ziua întâi Aeroportul din Catania are un aer ponosit, de provincie prăfoasă. Nici împrejurimile nu-s mai vesele. Până la Giardini Naxos, cu autocarul, facem o oră și jumătate, pe o

 Citesc o hotărâre judecătorească, pronunțată de o instanță penală, desigur.  Ajung la finalul lecturii și  mi se pare că s-a  strecurat o greșeală undeva. O iau de la

Isprăvesc gătelile pentru noua mea mireasă  publicistică, îi aranjez cu gesturi tandre ultimele zorzoane și o las pe mâna pețitorilor de la Editura  RAO; ei o vor scoate în lumea la

S-a luminat de ziuă. Întind mâna și iau de pe noptieră Biblia. O deschid la întâmplare, ca de obicei, și citesc... „Iată, Domnul deșartă țara și o pustieste, îi răstoarnă fața ș

Cu adevărat trist-amuzant este capitolul O conspirație fără „creier”, din care am priceput încă o dată că noi, românii, am compromis chiar totul, inclusiv  noțiunea de complot. Ei bine

Am citit ros de curiozitate interviul acordat de Virgil Măgureanu neobositei scormonitoare în măruntaiele trecutului nostru imediat, Lavinia Betea[1], conștient că „șefii serviciilor de inform

Te trezești deodată că vioiciunea privirii ți-a cam pălit, că marile dorințe ți s-au stins rând pe rând, că sufletul nu-ți mai tânjește decât la liniște, că nepoții cresc întruna, i

În septembrie 1967, la Lima, Gabriel García Márquez a fost oaspetele lui Mario Vargas Llosa, dialogul celor doi monștri ai literaturii universale rămânând în  istorie. La un moment  dat, con

                                 &n

MOTTO:                    „Toaletele unisex vor fi un semn al luptei contra discriminării.”[1] Mă și i

Chiar de lângă primăria  din Dubova începe drumul spre o altă  margine fascinantă de țară. O luăm pieptiș pe cărarea ce șerpuiește amăgitor printre stejari și pini pitici. În jur e o

În urmă cu o sută de ani, Imperiul Austro-Ungar și-a  adus la granița cu Țara Românească, în Munții Banatului, o mână de cehi (pemi, în limbajul valahilor), promițându-le că-i va

Din Golful Dubovei o pornim cu  șalupa pe magistrala fără pulbere a Dunării. Apa fornăie  ușor, amorțită de dogoarea soarelui. Oprim, mai întâi, la Tabula Traiana (pe malul colțur

 Orizontul se vâlvorește deodată, chiar la tivul mării somnoroase. O explozie de lumină roșiatică spuzește văzduhul azuriu. Un punct orbitor  se arată vânjos într-acolo și se to

MOTTO: „Un copil, un profesor, un condei și o carte pot schimba lumea. Educația este singura soluție. Educația, mai presus de toate !”   Malala Yousafzai[1] Când a rostit aceste

Când m-am născut eu, veșnicia satului în care destinul avea să mă arunce zorit și fără să mă întrebe, era mai în etate cu vreo cinci ani decât cea a Siliștei teleormănene. Adică locu

„Anumite trenduri nu se demodează niciodată”, a postat enigmatic pe contul  său de Twitter, soțul Serenei.  Aceasta din urmă a finalizat contraatacul printr-o scurtă cinică la fileu: „C

Agenția Internațională de Integritate  din Tenis (ITIA) a confirmat zilele trecute că „că un tribunal independent a suspendat-o pe Simona Halep pentru o perioadă de 4 ani, din cauza înc�

MOTTO: „Actul sexual comis de un major cu un minor sub 16 ani constituie viol, dacă diferența de vârstă este mai mare de cinci ani, și se pedepsește cu închisoarea.” Mesaj de avertiza

MOTTO:   „Națiunea care separă înțelepții de războinici va avea  lași care să cugete și proști care să lupte.”          

Aterizez la Salonic. Aerul frige, iar totul parcă a încremenit; o frunză, una măcar!, nu  se mișcă. Până la Hanioti, aflat la o azvârlitură de băț, am cam o oră de mers cu mașina. �

„Cât voi fi eu premier, nu voi permite nimănui așa ceva!”,  și-a început campania electorală de la anul Marcel Ciolacu, furând startul și mimând o fermitate cațavenciană de râsul-plâ

America mea Înainte de 1989, America mea era nu doar un film cu John Wayne și cu șerifi invincibili, cu colecționari de scalpuri de „piei roșii” ori povestea familiei Ewing din Dallas

America lui Tucker Carlson Tucker Carlson  e unul dintre  cei mai recenți proscriși ai Americii  corecte politic. Înainte,  fusese prezentator la Fox News TV, deci ditamai pe

America lui John F. Kennedy America ieșise învingătoare din ultimul război mondial și își luase în primire rolul de „hegemon binevoitor”, pe care îl va juca magistral vreme de un secol

 America lui Céline (partea a doua) În „țara distracției”, viața curge anodin. „Mai rău e că te întrebi mereu cum vei găsi a doua zi forţa necesară să continui să faci ceea

America lui Céline (partea întâi) Ca și mine odinioară, dar cu mult înainte însă, Céline a  simțit  la fel cutreierând prin pântecul imens al New York-ului, „un oraş constr

America generalilor săi Ca niciodată după războiul civil de secesiune, generalii bravei armate americane au revenit în centrul atenției ca eroi naționali. Contextul internațional belicos î

America lui Woodrow Wilson Momentul crucial s-a înregistrat la 2 aprilie 1917, când Woodrow Wilson (al douăzeci și optulea președinte american) a rostit discursul istoric în fața Congresului

                   Încerc de niscaiva ani să înțeleg cine este America și ce vrea ea cu adevărat,

În „Țara Făgăduinței”, pe tărâmul neprihănit al democrației, Justiția mai joacă o farsă amatorilor de scenarii hollywoodiene. Noua victimă se numește Donald Trump,  nu demult pr

Doamne, cum mai dogorea soarele! Vâlvătăi  de foc țâșneau din pământul răscopt și se înălțau până la cer, dansând  alandala și împreunându-se ca niște diavolițe cuprinse

Să fi avut zece primăveri  când am auzit pentru prima oară de Golda Meir. Făptura aceasta, cu înfățișare de bunicuță cumsecade, apărea frecvent pe micul nostru ecran alb-negru, iar nu

Aveam nouă ani când m-am mutat la Cernavodă. Înecat în lacrimi, am cărat după mine ușa satului bunicilor materni, crezând că astfel voi traversa  mai lesne desprinderea. M-am înșelat

Edward L. Bernay și Sam Zemurray au fost doi evrei fugiți în „Lumea Nouă”  pe la 1900, primul fiind nepotul ilustrului Sigmund Freud. Viața i-a  adus laolaltă dintr-un motiv pragma

22 mai 2023. Farul învinge dramatic FCSB și câștigă titlul  de campioană. Mai euforic ca niciodată, Hagi e luat de valul  măririi: „Trebuie să ne pregătim de Champions League în

Deunăzi, s-a dat un decret prin care sintagma „instanță judecătorească”  a fost înlocuită cu una pe măsura vremurilor  noi - „instanță punitivă”. Cică  „vechea denumire nu ma

Îmi este tot mai clar că „totul tinde spre catastrofă și colaps... Un val de nebunie a cuprins mințile creștinătății...”[1] și departe suntem de a fi „cioplit din muntele disperării u

MOTTO:  „Faceți bărbații din nou masculini, faceți femeile din nou feminine, faceți copiii din nou inocenți.” Sorana Cîrstea Prolog „Domnul Dumnezeu a făcut pe 

Peste câteva zile, culegerea mea de eseuri tomnatice, Macină viața, macină..., va ieși din  valțurile tipografice și va pleca în lumea tot mai strâmtă a cititorilor, prilej să mulțume

MOTTO:                                &nbs

Plec cu feribotul de la Igoumenitsa la Corfu. Marea e molcomă și dâra vaporului desenează o cărare lichidă și înspumată. Cerul s-a prins și el în joc, iar fresca mereu în schimbare, cu nor

Soarele pripește ca-n toiul verii. Orașul pare să se dezintegreze ușor, ușor strivit de arșiță. Drumul până la stadionul Ghencea n-are nimic din grandoarea unei capitale europene, dimpotriv�

Nici nu se isprăvise de numărat voturile la Ankara, că actualul și viitorul președinte Recep Tayyip Erdoğan își  anunța compatrioții că va urma „Secolul Turciei” ! De aici, de la B

Vacanța la mare, în iunie, are ceva din dragostea unei puștoaice – proaspătă, nărăvașă, fierbinte și scurtă. Și zău că nu-i dar mai potrivit pentru un bărbat sexagenar decât acesta!

În mai 2022, la scurt timp după încarcerarea lui Cristian Popescu-Piedone, scriam, într-un post-scriptum la textul Cozile de altădată de la DNA...,  despre aberanta hotărâre judecătoreas

„Întortocheate sunt căile procedural-penale!” exclam adesea... Cum este, de pildă, cea a  renunțării la urmărirea penală, reglementată  de art.318 din Codul de procedură penală

                             Ieșită năucă di

„Termenele sunt ale mele !” îmi aruncă peste umăr, cu îmbulzeală de  sine, un coleg înainte de a începe procesul. Dacă ar fi singurul care gândește așa... Dar nu-i, sunt cu duiumul

Doamne, ce dor mi se face adesea de prostul de odinioară!... Fiindcă prostul de atunci avea conștiința propriilor sale limite și, de aceea, își știa locul în lume. Îl găseai întotdeauna la

Cutreier prin lunca dunăreană, tocmai  inundată de apa fluviului revărsat. S-au umplut iarăși ruptoarea și  vâltoarea, iar păsările călătoare s-au adunat în stoluri albe, printr

„Vă invităm să participați la atelierul de ideație și networking inițiat de clusterul de educație”, citesc năuc pe ecranul telefonului mobil mesajul primit de la un prieten. Cu cât îl r

MOTTO: „ -Statele Unite ne-au trimis ca ambasador un cimpanzeu. -De ce nu? Pentru acești gringos, suntem un soi de grădină zoologică, nu ?” Mario Vargas Llosa, Vremuri grele Dudu

O dată pe an, la ceasul împreunării primăverii cu vara, pământul sângerează  din belșug, de parcă ar fi deflorat. Și sângele țâșnit din adâncurile misterioase  ia chipul maci

Întâi și-ntâi a fost actul de danie din 5 iulie 1550 al voievodului Mircea al V-lea Ciobanul: „Din mila lui Dumnezeu, Io Mircea voievod și domnul a toată Ţara Ungro-Vlahiei, fiul marelui și

Volodimir Zelenski continuă să  cutreiere lumea, nepăsător la zecile de mii de cadavre îngropate în pripă în pământul ucrainean. Oriunde merge, oficialitățile de acolo îl primesc cu

 Ajung pentru  prima oară aici, la Celeiu,  lângă Corabia, deși distanța de la Islaz sau Turnu Măgurele  e de doar câțiva kilometri... Zidurile  fostei cetăți romane Sucidava - a cărei

Îl aud de când pășește în bloc, deja mă strigă. Îi deschid ușa de la apartament și îl aștept în prag. Îmi sare în brațe și stăm astfel îndestul, cât să mă simt etern. Mă îmbra

Inculpații răsuflă ușurați,  termenul de prescripție generală, prin vrerea Curții Constituționale a României,  s-a împlinit la țanc. Deopotrivă cu ei, și noi, avocații, respir

Ca să fiu fericit, am nevoie de puțin, iar de acel puțin, foarte puțin, îmi repet și eu, asemenea lui Francisc din Assisi. Așa  că o iau înspre Olt,  pe câmpul ce se întinde lene�

Mă uit la ceas. Aproape patru ore a durat audierea martorei-denunțătoare. Suntem istoviți cu toții. Și mai sunt încă trei persoane de ascultat. Ciudat, deși este  pentru a patra oară pr

În jurul meu sunt încă oameni care mai poartă masca anti-Covid, semn că propaganda a lucrat ca la carte. Și nu s-a oprit, să nu ne culcăm pe-o ureche, alde Arafat continuă să ne toarne gogom

 Natura a înveștmântat în straie verzi orice palmă de pământ din Novaci. Un paradis floral înmiresmat oriîncotro îți arunci privirea, înspre Cheile Polovragilor – pornind chiar de l

Urc la Rânca la sfârșit de primăvară. O primăvară plină de nazuri. Stațiunea turistică  e un kitsch desăvârșit și dezgustător, noroc cu priveliștea din jur. Crestele sunt încă&n

Vladimir Vladimirovici Putin  și Xi Jinping, președinții celor „mai mari puteri vecine și parteneri strategici  la toate nivelurile”, își strâng călduros mâinile și se  pr

Era 29 octombrie 2022. Tocmai împlinise  o venerabilă vârstă. L-am sunat să-i transmit cele cuvenite, doar îi eram fiul fictiv din  Groenlanda...  „-Cum e la 92 de ani? -N

Ne privim în suportare reciprocă peste băncile de lemn dintre noi. El este judecător, eu, avocat și ne știm aproape dintotdeauna. Îi simt de la distanță ostilitatea și nici măcar n-o ascund

MOTTO:     „Tataie, Ucraina este cea mai tristă planetă ?” Plouă hapsân, cu stropi reci și satrapici. S-a lăsat deodată frigul peste pomii înfloriți prematur. Vântul

Vladimir Vladimirovici Putin  și Xi Jinping, președinții celor „mai mari puteri vecine și parteneri strategici  la toate nivelurile”, își strâng călduros mâinile și se  pr

Intru în Turnu Măgurele  pe la „Ciupercă” și o cotesc înspre parc, pe strada 6 Martie. Opresc în fața catedralei, tocmai renovată[1].  Pășesc sfios înlăuntrul bisericii, ctitorită �

A plouat învolburat la Islaz. Zi de zi. O răpăială de vară. Aprigă și  tandră în același timp. Și  de fiecare dată pe cer a înflorit  curcubeul. Imens, ca o îmbrățișare care să ne

Radu Cosașu a început  să moară puțin câte puțin din lunea aceea blestemată de 24 februarie 2023. S-a stins două luni mai târziu, într-o zi mare, când ortodocșii sărbătoreau Dumini

MOTTO:  „Tataie, în  Ucraina, cerul e roșu,   pentru că l-au împușcat”.... În februarie 2022, la intrarea rușilor în Ucraina, puțini, foarte puțini, știau ce se

S-a împrimăvărat de-a binelea în Insulă. E  20  aprilie 1653[1], o zi imposibil de uitat în istoria universală. „Anglia trăia de patru ani experiența unei guvernări militaro-repu

Ciobul cu tămâie a fost întâia mea desprindere de glod, în jurul căreia mi-am migălit ani de-a rândul întregul univers. Căci, în vremea aceea, inocentă și infinită, satul tot îmi părea

„Avem un vis că într-o zi vom avea o justiție  corectă, care să  aibă eșarfă, balanță, sabie, dar și inimă. O justiție care să ne judece, dar care să fie  judecată cu

Din această  primăvară capricioasă,  România trece la rotativă și în treburile dinlăuntrul țări, după ce, vreo două mii de ani, ocupanții străini s-au tot rânduit pe aici de parcă s

Nicăieri în lume, primăvara  nu-i mai frumoasă ca la Islaz. Ceva se întâmplă acolo, la marginea aia de țară, și vinovat nu pare să fie decât Dumnezeu, pe care îl surprind mereu în exces

Îmi strâng în brațe nepoțeii și zău dacă le-aș mai da drumul ! Încotro s-o ia, că lumea ce li se întinde în față mă sperie teribil și-mi displace visceral? Așa că îi țin strâns �

Procurorul de ședință  de la ditamai  instanța încearcă să convingă completul să suspende cauza și să  sesizeze „înaltul for european” de la Luxemburg. Și-i dă întrun

https://florentintuca.ro/lasati-copiii-in-pace-partea-a-doua/%20

Intru grăbit într-un oficiu poștal. Înăuntru nu e nimeni. Două angajate plictisite își   povestesc existența anodină. Mobilierul pare de-o vârstă cu mine și de aici atmosfera ponosită.

E abia ora 8. Dimineața de primăvară se arată nerăbdătoare și mă zorește s-o însoțesc printre pomii înfloriți. Ezit, toropit de voluptatea lenevelii matinale. Deodată, ecranul telefonulu

https://florentintuca.ro/lasati-copiii-in-pace/%20

 I se citește în ochi dezastrul lăuntric. Îi strâng mâna flască și ne așezăm la masă. Trupul nu i se oprește din tremurat. Abia bâiguie câteva cuvinte. Chiar că este devastat amicu

      Ating cu privirea cartea-monument[1] dedicată de André Castelot împăratului Napoleon Bonaparte, o biografie romanțată care mi-a marcat  odinioară felul de a gândi și