Poezia lui Sorin Poclitaru Duioasă. Acidă. Îndrăzneață. Militantă. Tulburătoare. Sprințară. Drăgăstoasă. Decoltată. Directă. Misterioasă. Curgătoare. Spontană. Frământată. Șugubeață. Autoironică... Da, așa este, în câteva vorbe, poezia lui Sorin Poclitaru. Iar dacă ajungeți la Gura Humorului (devenită, prin el, Gura Poeziei), nu-l ocoliți, fiindcă nici nu știți ce ratați. Căci un popas la pizzeria sa, „La [...]
Trecu vremea, precum fumul se perindă peste Glina, Și, d'odată, traghedie!... s-a pornit avan, din China, Ia, un monstru ce se-abate ca taifunul, peste lume!... Fiară mică și perfidă, care face-n bojoci spume, Un pervers, lua-l-ar gaia, mititel... nici atâtica, E mai mic decât un greier, și mai și decât furnica, Dar mai răsărit, se [...]
Când am copiat prima oară la școală? Zău că nu-mi amintesc precis, probabil prin clasa a șaptea ori a opta. Rețin însă că la liceu devenisem expert, Mi se dusese buhul, altfel nu-mi explic de ce, la o teză, la Mașini și Utilaje, profesorul, un tânăr inginer apropiat de noi, a rostit-o [...]
Strigă Iancu de la Țebea Strigă Iancu de la Țebea la luptă porniți Moților sosit-a vremea să fiți auziți! Munții noștri aur poartă, noi săraci trăim Și ne paște-amara soartă de nu ne trezim. Mihai Vodă se întreabă unde rătăcim, C-am lăsat o țară-ntreagă pradă la străini. Iancule, strânge-ne iară cum am fost să [...]