... Ieri am văzut zgârie-norii din New-York și Gemenii, și Statuia Libertății, și câte și mai câte. Din vârful blocului din Times Square mi s-a părut că sunt stăpânul universului, ce vertij îți dă înălțimea, vecinătatea cu văzduhul ! În piața faimoasă îl recunosc pe Johnston, scoțianul trimis acasă în 1978 pentru [...]
... De atâta hârjoneală, lumea comunistă și-a azvârlit uniforma purtată cu de-a sila și a luat calea Romei. Șuvoiul m-a purtat și pe mine într-acolo și iată-mă din nou în Piața Navona, holbându-mă la un ecran uriaș. Este 8 iulie 1990 și la mine în țară nu-i liniște. Nu am chef [...]
... Cât un ciclu de turneu final. Parcă am mai stat în tribuna aztecă, alături de bărbații ăștia neguroși, mustăcioși și ascunși sub sombrero-urile uriașe. Gălăgioși și pasionali. Sunt iarăși la Ciudad de Mexico, pe 29 iunie 1986. Maradona se plimbă țanțoș pe gazon și oriunde calcă iarba arde, flăcări roșietice se înalță [...]
... Altminteri nu aterizam la țanc pe aeroportul din Madrid, în zorii zilei de 11 iulie 1982, când „soarele ardea ca un balaur înainte de moarte.”[1] Puhoi de lume în capitala Spaniei. Taximetristul care mă duce la stadion ține cu Barça și îmi face un semn cu degetul mare de la mâna dreaptă. [...]
...Mă trezesc acoperit de papelitos pe Monumental-ul din Buenos Aires, pe 25 iunie 1978. Sunt copleșit, argentinienii au căpiat, nu le pasă deloc că generalul Videla le-a umplut țara cu stârvuri. Ale opozanților săi. Și cadavrele plutesc pe apele oceanului. Însă suporterii sunt orbi și surzi la ororile din jur. Fotbalul le-a redat [...]