Dinspre mine

           Alt an, altă ghiulea legată fedeleș la picioarele noastre de ocnași efemeri... O vom târî  după  noi încă  365 de zile dacă Cel de Sus ne va îngădui pe  mai departe silnicia... Și, printre preazilnicele  sforțări, vom zâmbi, vom râde chiar, bucuroși că suntem  de-a  dreapta Lui, păcătoși urgisiți și [...]

MOTTO:                                                  „Modul în care un om își acceptă destinul                                             [...]

        Dau să-mi văd casa copilăriei. Are drugul pus  la poartă. În curte nici  țipenie de om, de vietate. E liniștea pustiului, a ruinei. Nicio voce nu răzbate de dincolo de gardul cimentuit deunăzi. La ce o mai folosi zăplazul ăsta  fortificat ? Brâul cu stinghii de lemn nu mai ferește  pe [...]

    Abia acum, cunoscându-l pe Gabriel Osmonde, mi-am dat seama de ce nu mi-a plăcut  niciodată vodevilul - este un „joc de îndrăgostiți  păcăliți. Toate celelalte ocupații (politică, războaie, familie,  știință, artă, religie etc) sunt produse derivate.”[1] Viața ca... vodevil, ce tristă  constatare, la aproape 60 de ani !                                                   * După ce s-a [...]