Dinspre mine

       Cândva, femeia cu care acum stau de vorbă era de-o senzualitate fără pereche, cu formele ei de-o plinătate perfectă. Ori de câte ori o vedeam în  trecutul acela părelnic trăit azi îmi aduceam aminte că Gabriel Osmonde scrisese  undeva că trupurile „extreme sunt făcute pentru a fi posedate fără nicio retorică amoroasă. [...]

       „Soarele ardea ca un balaur înainte de moarte”[1]... Piața începuse să  fiarbă și seara  nu prevestea nimic bun. De peste mări și țări sosiseră, dacă e să-i luăm în serios pe zvânturaticii de zvonuri și iznoave, pribegi cu ghiotura, oripilați de rânduielile de acasă. Un  pezevenchi pripășit pe meleagurile șvezilor mâgzălise o [...]