Încă un sfârșit de an la Islaz…
Încă un început de an la Islaz…
Sub cel mai misterios și tulburător cer, cerul neasemuit al Islazului, de ieri, de azi, dintotdeauna… De la acest cer am pornit nu doar în descoperirea lumii, ci și a mea însumi. Fluture pe cel mai minunat dintre toate cerurile pomenite pe…pământ !
În restul timpului, rătăcesc pe ici și colo, ca orice făptură de țărână… Înglodat în datorii sociale, profesionale, publicistice și familiale, sau îmboldit de spaime și temeri funciare ori conjuncturale. Și când simt că nu mai pot, îmi arunc ochii pe fotografiile acestea și, deodată, sufletul se înviorează. Fiindcă în ele, el se uită ca într-o oglindă…