În timpul dominației bizantine, cică, niște pirați au năvălit cu gânduri vrăjmașe pe insulă, înfricoșându-i de moarte pe băștinași. Ca să-și salveze casa, călugărițele din mănăstirea Panagia Languvard s-au rugat Maicii Domnului, care le-a ascultat și le-a transformat în șerpi. Dar nu orice fel de șerpi, ci unii cu cruci desenate pe solzii capului. Și uite așa corsarii au fost alungați din sat, iar de atunci, pe 15 august, mii de credincioși se adună la biserică, unde târâtoarele ies din văgăunile pământului și vin la icoana „Theotokos of the Sarpent”. Azi, un popă cu anteriul și pletele cam slinoase ține în mână o viețuitoare însemnată cu crucea creștină și vorbește de zor la telefonul mobil. Mă îndoiesc că la capătul firului se află Dumnezeu… Poate vreun negustor cu odăjdii bisericești, fiindcă dacă comerț nu e, nimic nu e… În vremea asta, turiștii naivi stau la rând ca să mângâie biata viețuitoare captivă a unei legende profitabile tuturor – credincioși și atei.