La un post de radio am fost întrebat dacă m-a încercat vreodată sentimentul propriei ratări. Oho, dar de câte ori !, am răspuns pe loc. De pildă, în timpul cătăniei. Aproape 550 de zile, dimineață de dimineață, m-am trezit cu sentimentul ăsta, asemenea bolnavilor de blenoragie. Și adormeam la fel, cu balastul de cocleală în inimă. De la perspectiva eșecului ce-mi dădea târcoale. După ce mă liberam, acasă nu mă aștepta nimeni și nimic nu era în stare să-mi vindece sufletul terciuit de privațiuni cazone. E cumplit să trăiești atâta vreme hăituit de spaimele ratării… Uneori, e mai greu de îndurat prefigurarea unui pericol decât starea aceea de prăbușire înlăuntrul tău.
Cele mai citite articole
- Desfiinţaţi România ! (117.558)
- Iarăși despre lichele… (36.303)
- „Când, ca un milostiv, vei ședea Judecător…” (34.734)
- Orașul – cimitir (33.021)
- Cronica unei execuții publice (16.016)
- Dragul meu haștagist, (15.680)
- Homo homini… virus (10.480)
- Moartea Doctorului (9.393)
- Lăudătorii de ieri și de azi (8.060)
- Aurelia Panait – Poezii (7.987)
- „Florar” în Teleorman (7.871)
- De vorbă cu Alex Mihai Stoenescu – partea a șaptea (7.834)
- De vorbă cu Alex Mihai Stoenescu – prima parte (6.723)
- Pe malul Dunării (6.516)
- Oltul, la vărsare (6.302)
- Islazul troienit (5.734)
- De vorbă cu Alex Mihai Stoenescu – partea a cincea (5.661)
- Sunt indignat ! (5.526)
- De vorbă cu Alex Mihai Stoenescu – partea a treia (5.458)
- Gorila civică (5.129)
Calendar articole
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 |