De dragul prieteniei plec la Baia Mare, cu ocol pe la  Rona de Jos  și Bârsana, un drum lung de vreo 14 ore… Acolo, în  fascinantul și mirificul Maramureș, mă așteaptă Tavi Cioltea  și ortacii săi,  strânși de două decenii și jumătate în ceea ce se numește  F.C. Prietenia. O echipă de poveste, de care am și amintit în Basmul fotbalului…, un fenomen unic la noi și aiurea.

Sâmbătă, 22 iunie 2019, ora 17, pe stadionul    „Viorel Mateianu” din Dealul Florilor,  ne întâlnim  într-un meci al amintirilor.  Din București au venit Miți Majearu, Costel Orac, Lică Movilă, Vasile Caciureac, Marian Ivan, Tom Cristea, Dani Mazat (iar nu Mozacu, așa cum  apare în articolul de mai jos)  și Bogdan Ghiță, iar acolo ni s-au alăturat Cristi Vasc și Romică Buia. Surpriza nu s-a produs, așa că băieții lui Ioan Cristea (odinioară golgheterul Diviziei B, când evolua la Electromureș) au câștigat fără  probleme, în ciuda  scorului strâns, 6-4.

Ce a urmat chiar a fost un basm, cu Dumitru Dobrican desfătător  prin haru-i  divin, semn al tradiției Groșilor lui Mitru Fărcaș, Dumnezeu să-l odihnească în tihnă și slavă!

În definitiv,  merită să faci atâta cale ca să-ți recuperezi România prieteniei și armoniei ! O Românie în care oamenii încă se salută cu o pioșenie neregăsită   altundeva:

„-  Lăudăm pe Iisus!

– În veci, amin !”