Au înnebunit toate florile de la munte, de la margaretele sălbatice și până la garofița Pietrei Craiului. Le ține isonul un salcâm, cu ciorchinii parfumați încă proaspeți, împreunat cu o răsură suavă și nespus de delicată. Aș face din toate o cunună uriașă și aș înconjura cu ea pământul acesta tot mai urgisit. Nu că omenirea ar fi mai bună astfel?