E minunat uneori să te înşeli. Ieri, de pildă, scriam, sub imperiul dezamăgirii, că englezii vor vota rămânerea în Uniunea Europeană. În copilărie, când voiam ceva foarte mult, ca să forțez soarta, repetam cu voce tare că nu mi se va împlini gândul. Așa și acum, totul părea împotriva dorinţei mele – sondajele, interesele financiare cumplite, dar, mai ales, emoţia  stârnită de uciderea sărmanei parlamentare. Mi-am zis atunci că nimic nu va împiedica marea finanţă mondială să-şi conserve profiturile obscene. Din fericire, nici măcar crima la comandă n-a mai contat, Anglia s-a revoltat şi a spus bye-bye ! şandramalei politico-economice cu centrul formal la Bruxelles.

    Vestea asta mă înseninează  cât de cât, poate că Europa se va molipsi şi se va trezi  din  adormire. Iar fiecare ţară îşi va redescoperi spiritul naţional şi îşi va recupera  suveranitatea şi independenţa, propria identitate.  Aş vrea ca momentul acesta să semene cu uitata deja revoluţie din 1848, însă sunt sceptic. Oricum, perfidul Albion  ne-a dat o lecţie de civism și demnitate,  de conştiinţă naţională.

    P.S. „Se pare că mersul pe dreapta e fatal în UE”, glumește un prieten. Sper, din tot sufletul, ca mersul pe stânga să îi vină de hac molohului euro-atlantic și să îmi văd țara însănătoșindu-se.