Gura asta de rai sărută domol o spinare golașă din Munții Poiana Ruscă, la câțiva  pași de Ghelari. Priveliștea panoramică este fără seamăn și, adesea, te freci la ochi ca să te convingi că nu-i doar un vis. Dar fără un om care să sfințească locul acesta aproape ireal,  pensiunea n-ar fi existat. Omul se numește Sergiu Tenț și patosul cu care vorbește  despre baștina sa și despre strămoșii  lui m-a făcut să cred, pentru  o clipă, că România noastră mai are niscaiva șanse să nu piară.

           Dumnezeu să te ție român mintos și frumos câte zile oi avea, Sergiu !