MOTTO:

    „Să se încheie  pacea chiar și cu un om fără onoare, dacă-i în joc viața; căci  odată viața salvată, totul e salvat.”

                          Pañcatantra[1]

Carevasăzică,  cuvântul pace trebuie scos din limbajul diplomatic valah! În caz contrar, gura ce-l va rosti va fi pasibilă  de aspră pedeapsă, asemenea pățitului deja Vasile Dâncu, căruia i s-a năzărit să declare că „războiul din Ucraina va mai continua și singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia.  NATO, Statele Unite ar urma să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia, întrucât singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică.” Dumnezeule, orice biped  normal de pe glob  gândește așijderea, cum să plătești cu funcția fiindcă respingi  ideea de măcel ? Că n-or fi toți adepții lui Vegetius: „Dacă vrei pace, pregătește războiul”[2]? Nici nu a ieșit din studioul de televiziune fostul ministru al Apărării, că majurii din mass-media l-au și înfierat în cor militar. Ciudat, nimeni  nu i-a sărit în ajutor,  semn că  dreptul  la opinie chiar  a devenit un lux primejdios la vărsarea  Dunării… Deh, noul proscris prea stricase cadența guvernului în pasul de defilare  bătut continuu în fața colonizatorului părelnic pașnic năvălit din America. Cum adică, alde Biden se zbat de mama focului  ca să întrețină vâlvătaia  în Ucraina și neica-nimeni de la București  se trezește hodoronc-tronc să le dea planurile peste cap? Păi, de la declanșarea  conflictului,  Casa Albă a pompat la Kiev vreo 18 miliarde de dolari, zic unii, iar ministrul  economiei și finanțelor,  Janet Yellen, ne beștelește cu nesimțire: „Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că nu s-a alăturat grupului de creditori[3] și Comisia Europeană,  pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei. (…) Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin.” Oficialul de pe Potomac nu s-a sfiit să le ordone răspicat partenerilor şi aliaţilor subalterni ai  Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru a o ajuta „să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale”, dar şi pentru „a începe să construiască şi să se redreseze.”[4] În consecință,  noi vă trimitem mormane de bani, voi muriți în apărarea cauzei noastre! Căci, yankeii vor lupta pe câmpurile  pravoslavnice până la ultimul soldat… ucrainean! Oare întâmplător Administrația  de la Washington a mărit bugetul  armatei în anul 2022 cu 5% față de 2021, ajungând  la circa 700 miliarde de dolari ? Se plănuiau cheltuielile de azi, indiscutabil, că n-om fi năvlegii planetei, restul e propagandă  nerușinată!

Pe de altă parte,  ca să le țină isonul suratelor euro-atlantice, „Uniunea Europeană ar putea finanţa reconstrucţia, costisitoare, a Ucrainei fără a-şi pune în pericol ratingul său AAA, cea mai bună notă posibilă, potrivit unui studiu publicat marţi de agenţia de evaluare financiară Scope, informează Reuters. Una dintre condiţiile prealabile pentru ca UE să îşi păstreze ratingul AAA este statutul său de creditor preferenţial, care o exclude de la orice viitoare restructurare a datoriilor, arată studiul agenţiei germane de rating. Ajutoarele venite de la Bruxelles ar putea să depăşească 100 de miliarde de euro în următoarele decenii, fiind posibil să ajungă chiar şi la 350 de miliarde de euro, ceea ce ar face din Ucraina cel mai mare debitor al blocului comunitar, dacă Italia şi alte state membre îşi vor rambursa împrumuturile din cadrul programului «Next Generation EU» până în 2058, aşa cum se preconizează, a adăugat agenţia Scope. «Un astfel de sprijin pentru Ucraina ar duce la emisiuni de obligaţiuni semnificativ mai mari şi ar susţine şi mai mult prezenţa UE pe pieţele de capital», susţine autorul studiului, Alvise Lennkh-Yunus. «Calitatea activelor UE ar scădea astfel, cel puţin până când credibilitatea Ucrainei se va îmbunătăţi», a adăugat Alvise Lennkh-Yunus. În prezent, agenţia Scope atribuie Ucrainei un rating suveran «CC» cu perspectivă negativă, ceea ce semnalează un risc mare de intrare în incapacitate de plată.”[5] Bani, bani, totul pentru front, totul pentru  oligarhii mondiali !

„Iată de ce, susține Adrian Severin,  dacă Ucraina doreşte mai mult de la Occidentul colectiv euro-atlantic sau chiar numai de la SUA, nu trebuie să ceară mai mult, ci să ofere mai mult. Deocamdată oferta sa nu este clară. Deocamdată Kievul solicită explicit, până la limita resurselor de sprijin occidentale, se îndatorează implicit, până la limita falimentului suveranităţii sale, dar nu oferă nici o perspectivă privind sporirea securităţii în vecinătatea sa vestică şi în special la Marea Neagră, după o eventuală înfrângere a Rusiei la capătul războiului desfăşurat pe teritoriul său, cu mari jertfe umane şi materiale din partea sa.

Perspectiva unei Ucraine Mari, adică o Ucraină având acelaşi teritoriu şi aceeaşi structură socio-economică şi etno-culturală cu fosta RSS Ucraineană, înarmată de NATO / Occident până în dinţi şi îndatorată Occidentului / NATO până dincolo de capacitatea sa de rambursare, secătuită economic de război, dar cu o mândrie naţională dusă de sentimentul victoriei până pe culmile narcisismului agresiv şi exclusivist, învecinată la est cu o Rusie slăbită, umilită şi rănită, dar nu anihilată, ci, foarte probabil, revanşardă, iar la vest cu state ale căror teritorii istorice ocupate de URSS le deţine, locuite de minorităţi culturale oprimate sub aspect identitar, nu este o garanţie a securităţii în regiunea Mării Negre.”[6] Regiune în care ne aflăm de mii de ani,  spre disperarea noastră,  cobaii altui experiment regional terifiant…

Prin urmare, „cere-mi și îți voi da”, cam așa sună invitația americanilor către norodul prostit de trupa perfidului Zelenski, hotărât să-și trimită compatrioții la moarte sigură, contra cost, desigur. În contextul precizat, „intervenţia militară rusă în Ucraina şi războiul din Ucraina care inevitabil face ca armata rusă să supună suferinţelor populaţia ucraineană, are cumva «meritul» de a forma o conştiinţă naţională ucraineană şi a separa din punct de vedere al identităţii naţionale, naţiunea ucraineană de cea rusă. Cu cât războiul se va prelungi, cu atât suferinţele cetăţenilor ucraineni de rând vor creşte; cu cât aceste suferinţe vor spori, cu atât se va amplifica ura faţă de ruşi; cu cât rusofobia ucraineană se va amplifica cu atât conştiinţa de sine a ucrainenilor se va consolida excluzând posibilitatea unei antante ruso-ucrainene pe o durată de timp mare, dacă nu pe veşnicie. Cicatricile războiului din Ucraina, indiferent cum se va încheia, constituie pentru Occidentul euro-atlantic garanţia securităţii intereselor sale în regiunea Mării Negre, în sensul că va înlătura pericolul unei alianţe ruso-ucrainene cu care să fie obligat a se confrunta. Rămâne de văzut în ce măsură acest câştig la nivel regional, compensează ameninţarea alianţei ruso-chineze, precum şi a ascensiunii BRICS la nivel global.”[7] Mai lipsește invadarea Taiwanului de către China  și războiul intercontinental  va fi iminent…

Iar dacă mai credea cineva că „Unchiul Sam” e bunul  samaritean și filantropul năpăstuiților din Estul european, înseamnă că prostia nu mai are leac. De aceea, să pomenești astăzi despre pace înseamnă, iată, să comiți o blasfemie la adresa ocupantului. Un ocupant ale cărui antecedente  în reconstrucția teritoriilor cucerite miroase ba a sânge (a se vedea genocidul asupra indienilor, nu a celor din Asia!), ba a bombă atomică (întrebați-i pe japonezi !). De aici și modelul social pe care îl impun gloatelor împilate: rezervația. Ei cu tradiționala rezervație și muscalii cu gulagul sovietic… altă alternativă n-a avut la dispoziție omenirea în secolul dindărăt, unul al masacrelor în serie ! În definitiv, ambele nu-s altceva decât variații  ale formei concentraționare de anulare a umanității. Așadar, în pas de  front spre rezervație, stimați conaționali, și soarta sărmanelor „piei roșii” să vă fie ultima amintire a libertății colective ratate. Cât îl privește pe Vasile Dâncu, după ce a demisionat la ordin[8], e musai să fie vârât oleacă la „bulău” și apoi deferit tribunalului poporului, să se învețe minte și alții! Să fie clar, în cazarma generalului Ciucă e interzisă utilizarea infamei vocabule pace ! Deși, trecutul ne avertizează  că  „este mai bună și mai prudentă o pace sigură decât o victorie sperată”[9]… Altcândva, deoarece, momentan, beligeranții  vor sânge și cadavre, pustiirea Ucrainei, aidoma statelor considerate cândva  teroriste din interese financiare: Irak, Siria, Liban, Libia…

 PS. Demult, Adrian Păunescu scria o poezie mai actuală ca oricând, Să fie pace în lume !

„Să fie pâine pe masă
Şi toţi ai casei acasă
Şi grâu-n brazdă să iasă,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ.

Şi ale lumii guverne
Să ştie bine-a discerne
Nevoia vieţii eterne,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ.

Să fie-o blândă lumină,
Şi nu rachete-n grădină,
Doar veşti frumoase să vină,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ.

Ca focul rău să nu ardă,
Cât viaţa-n noi nu e moartă,
Să stăm cu toţii de gardă,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ.

Sub zbuciumatele astre,
Destul cu-atâtea dezastre,
O cer durerile noastre,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ.

Destul cu traiul de câine,
Spre dezvoltare şi pâine
Şi pentru ziua de mâine,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ.

De-o pace dreaptă mi-e sete,
Plenară-ntregii planete,
A hotărât ce se vede,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ

Miniştrii lumii să n-asculte
De interese oculte,
Ci de voinţele multe,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ.”

În sinergia evenimentelor recente, propun ca versurile păunesciene  să fie îngropate sub lacătul cenzurii noii „corectitudini politice” ! Cum să fie pace în lume, ați înnebunit? Să fie  război,  mama lor de nesocotiți!


[1] Cartea educației în cinci părți, cuprinzând apoftegme indiene

[2]  Epitoma  vei militaris

[3] Potrivit Agerpres, grupul de creditori ai Ucrainei  cuprinde  Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, acestea  semnând un protocol de acord la 14 septembrie, ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene, la solicitarea Kievului. Țările respective au căzut de acord  la 20 iulie şi de atunci au recomandat  și altor  deţinători de obligaţiuni să procedeze întocmai. Mai mult, FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023.  Colac peste pupăză, un parlamentar dâmbovițean „a inițiat un proiect de lege care își propune să marcheze celebrarea a 25 de ani de parteneriat strategic. Ceea ce nu-i rău! Comedia vine de la faptul că marcarea sfertului de secol înseamnă donarea a trei milioane de euro unei fundații din SUA care se ocupă de combaterea comunismului și omagierea victimelor sale. De îndată, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Alina Gorghiu (toți trei reprezentând câte o funcție importantă, nu neapărat niște oameni de mare onoare!) au semnat pentru proiectul lui Pavel. Repede, repede, să mai dăm și noi niște bani la americani! Să le arătăm ce anticomuniști am devenit! Şi pentru că n-au ajuns cei cheltuiți pentru avioanele vechi și miliardele garantate de Klaus Iohannis pentru șapca primită de la Trump, Pavel s-a grăbit să propună împuternicirea guvernului nostru pentru o donație de trei milioane trimise «amărâților» de peste Ocean. Nu le ajung banii ca să-i educe pe americani și să le arate compasiunea pentru victimele comunismului! Săracii, ei n-au suficiente forțe pentru consolidarea muzeului anticomunismului!” (Cornel Nistorescu, Dați un leu  pentru americani, cotidianul.ro) În inițiativa cu pricina se scrie că „participarea ţării noastre la consolidarea acestui proiect este necesară pentru a putea spune lumii întregi că România a reuşit să iasă din întunericul acestui totalitarism, să condamne cu fermitate crimele comunismului şi să îşi onoreze victimele pe care regimul le-a produs. Va fi o garanţie a faptului că România îşi cunoaşte istoria recentă şi condamnă cu fermitate regimul comunist.”

[4] France Presse (a se vedea  și Anca Adriana Huza, Secretarul  Trezoreriei SUA se declară „dezamăgit”  că UE nu suspendă datoria Ucrainei)

[5] Loredana Codruț, Europenii plătesc tot ce bombardează Putin – UE vrea să aloce 350 de miliarde de euro pentru reconstrucția  Ucrainei

[6] Dizertaţia lui Adrian Severin pentru Conferinţa de la Bucureşti privind securitatea (2022) – „Consolidarea securităţii în vremuri volatile. Noi dimensiuni, noi actori, noi perspective”

[7] Ibidem

[8] Demisionarul și-a explicat gestul „prin perspectiva imposibilei colaborări cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei.” Norocosul, el avut la îndemână  demisia ca să scape de sibianul cu șapcă trumpistă, posibilitate care nouă nu ne este permisă, căci nu putem renunța cu milioanele la cetățenia română… Altminteri, din motive de siguranță  națională, ar trebui să cunoaștem  „imposibila colaborare”, că doar suntem baza militară a altora și la doi pași de teatrul militar. Zău că cei doi demnitari sunt obligați să ni se mărturisească public ! Că d-aia i-au ales electorii, să coopereze întru realizarea binelui comun, îndeosebi în ceasul dramatic al răzbelului de la granița noastră estică !

[9] Tit Livius