Insulița aceasta, al cărei nume înseamnă  „În umbra Muntelui Athos”, întrucât se zice că, în unele zile, din cel mai înalt vârf, de la Castro, s-ar  vedea masivul cu pricina, are doar 5000 de locuitori  și o suprafață de numai 50 km2. O risipă de splendoare stâncoasă și vegetală, un loc de refugiu pentru îndrăgostiții de toate vârstele. Plaje fine, între care și faimoasa Koukounaries, taverne primitoare și o imensă rezervație naturală în care timpul a încremenit parcă. Pe străduțele  pitorești,  departe de vacarmul de altădată, ai răgaz să cercetezi cu migală chipurile  localnicilor și să încerci să înțelegi astfel istoria unei țări  frământate și obidite secole de-a rândul.