Peste câteva zile, culegerea mea de eseuri tomnatice, Macină viața, macină…, va ieși din valțurile tipografice și va pleca în lumea tot mai strâmtă a cititorilor, prilej să mulțumesc Editurii RAO, un partener de nădejde peste timp.
*
Cândva, demult tare, mi se părea că zbor. Visam. Dimineața, când mă trezeam, aveam în păr praf de stele. Iar ochii îmi luceau ca un luceafăr de noapte. Habar n-aveam că starea aia de grație se va sfârși într-o zi. Credeam că nemărginirea cerului îmi va mângâia mereu creștetul. M-am înșelat.
*
Există o zi, o clipă, în care, zărindu-te în oglindă, îți dai seama deodată că ai în față un om măcinat de viață. Urmează o încremenire în gândul ce începe deja să te sfredelească pe dinlăuntru și întrebările se învălmășesc gata să te strivească. Te cercetezi cu precauție și constați deznădăjduit că privirea ți s-a scofâlcit, că și-a pierdut licărul viril. Încerci s-o prinzi, ca nu cumva să cadă pe pardoseală și să se spargă în zeci de cioburi. „Încotro, amice?” te izbește întrebarea celuilalt. „Într-acolo”, îi răspunzi resemnat. „Bine, bine, într-acolo, dar cum?” insistă nesuferitul ce se ține scai de tine. Cuvintele ți se opresc în gât, mai, mai să te sufoce. Tăcerea devine asurzitoare. „Liniște !” urli ca un apucat, speriat de moarte. Cauți în jur ceva de care să te sprijini, însă ești singur pe drumul acela fără întoarcere. Ai vrea să ieși din rând, să dezertezi, s-o apuci în altă direcție, poate, poate… „Și totuși, încotro, amice?” insistă piaza rea, ascunzându-și cu greu zâmbetul sarcastic. Chiar așa, încotro? Dar, mai ales, cum?… Iubind, bineînțeles, mă dumiresc definitiv.
*
Cine sunt eu ?
Un om care scrie zilnic, cine să fiu ?
Un om trecut de șaizeci de ani, pentru care cartea este totul – fericire și
nefericire, împăcare și revoltă, extaz și agonie, viață și moarte ! Citesc ca să scriu și scriu ca să citesc, într-o lume nebună și inconștientă, căreia i-a cășunat să alunge cuvântul bibiliotecă din limbajul comun…
Cine sunt eu? Tocmai ce v-am răspuns – sunt condeierul care oftează adesea: Macină viața, macină…