• avocat
  • scriitor
  • publicist

Prima zi fără Gazeta Sporturilor...

Mă foiesc întruna de dimineață, n-am stare deloc și nu-mi găsesc locul, parcă aș fi în sevraj. Azi e prima zi fără Gazeta Sporturilor la chioșcul de ziare. Infidela,  a fugit și ea din regatul tot mai strâmt al hârtiei și s-a mutat în mahalaua virtuală ! Difuzarea presei a devenit o sintagmă desuetă… De pe la 9 ani am început să citesc aproape zilnic cotidianul  de sport, era un  fel de ritual. Au fost perioade când stăteam câteva ore la rând ca să-l prind. Ajuns acasă, îl citeam pe nerăsuflate, uneori și de două ori. În paginile acelea  mirosind a tuș și vrajă, am descoperit frumusețea scrisului și puterea cuvântului împodobit cu sensuri altminteri greu de intuit. Timpurile s-au schimbat, dar pasiunea a rămas neciumpăvită și la fel de proaspătă, de suculentă, chiar dacă s-au schimbat condeiele, unele vărsătorii de umori ideologice. Desigur, toate anticomuniste, deh, ca-n orice publicație postdecembristă… Ei bine, deunăzi, vajnicii susținători necondiționați ai capitalismului  au primit o lovitură năprasnică de la patronul elvețian. Și tocmai  ceea ce îi imputau ei,  ba în bășcălie, ba cu năduf, discreționarului anacronic Gigi Becali – amestecul în treburile echipei de fotbal – li s-a întâmplat  lor. De unde nici nu visa, Cătălin Țepelin  a luat o țeapă  de n-o va uita în  veci, fiind concediat ca ultimul băgător de seamă în  redacție, iar nu ditamai șeful ! Principiul se știe dintotdeauna: „Ne folosim de voi cât aveți o valoare de întrebuințare profitabilă nouă și apoi vă aruncăm ca pe o cârpă murdară !” Revolta foștilor  săi colegi și subordonați  n-a durat decât o zi, cât  să  semneze o jalbă de prisos. În rest, nicio  grevă (a foamei, măcar !), nicio  demisie de onoare, nimic! Popor  de râme, răbdătoriu și amnezic, în  „vremuri de amurg și viermi ”, vorba nemuritoare a lui Petre Pandrea… Deh, toate trec prin stomac și nimeni nu se mai sinchisește azi de demnitate și moralitate? Bravii jurnaliști, care înfierează programatic societatea socialistă multilateral dezvoltată printre rândurile dedicate pălitorilor  de minge, au simțit pe propria piele ce înseamnă capitalismul occidental, ridicat  în slăvi prin ode propagandistice. Protestul încropit la grămadă  nu a sensibilizat pe careva în țara cantoanelor. Dimpotrivă, li s-a  răspuns  cinic: „Credem cu tărie că o abordare jurnalistică bazată pe fapte este primordială și nu susținem narațiunile emoționale care se îndepărtează de adevăr.”[1]  Zău că mă pufnește râsul, auzi, „narațiuni emoționale”, dincolo de limbajul de lemn al actualei corectitudini politice… Sălbăticia Vestului  n-are limite și nu se împiedică de emoție, considerată o maladie gravă în acele meleaguri. „Cine nu e cu noi, e împotriva noastră!”, toate sunt ca înainte, adică în epoca organelor de presă  aservită partidului unic, cică, să nu ne amăgim aiurea! Numai că stăpânii  de acum sunt de-o cruzime inimaginabilă și intratabilă și de-o perfidie ordinară. În măsură, iată, să te anunțe de pe o zi pe alta că ediția în print a murit. Bașca trimiterea în șomaj a atâtor  angajați… Dar cui îi pasă? Occidentul astfel s-a îmbogățit și s-a propășit, nu prin tânguiri și compasiune, prin grija față de om, pușchea pe limbă ! La naiba cu „narațiunile emoționale”,  am căzut și eu în păcatul cu pricina ! Trăiască capitalismul multilateral dezvoltat,  o cacofonie de la un  capăt la celălalt !

Ah, mă simt abuzat și discriminat, cum  să trăiesc  de acum încolo nemângâiat de  gheișele de hârtie tipărită, cum?…

P.S.:  Privesc  îndărăt, cu mânie, la inconștiența statului român care și-a vândut întreaga avuție negustorilor de afară, lipsiți de scrupule,  de-am ajuns vai mama noastră, cerșetori la uși străine… Chiar să nu fi  existat  un român care să cumpere Gazeta Sporturilor și s-o păstreze în dimensiunea de celuloză? Culegem, așadar, roadele politicilor nesocotite și slugarnice de după 1990 și nu mai e cale de întors. Doamne, ai milă de noi !


[1] Comunicatul companiei de presă Ringier

Va puteți abona la articole prin e-mail:

Citeste si...

3 octombrie, 2024

Mă foiesc întruna de dimineață, n-am stare deloc și nu-mi găsesc locul, parcă aș fi în sevraj. Azi e prima zi f

30 septembrie, 2024

Mă foiesc întruna de dimineață, n-am stare deloc și nu-mi găsesc locul, parcă aș fi în sevraj. Azi e prima zi f

26 septembrie, 2024

Mă foiesc întruna de dimineață, n-am stare deloc și nu-mi găsesc locul, parcă aș fi în sevraj. Azi e prima zi f

Articole similare

Vremuri depresive
VIZUALIZARI
Justiția „Marelui Licurici”
VIZUALIZARI
SUA, for ever!
VIZUALIZARI
Chibițeli fotbalistice
VIZUALIZARI
Nonagenara și sexagenarul
VIZUALIZARI
Genocidul american asupra indienilor (2)
VIZUALIZARI
Genocidul american asupra indienilor (1)
VIZUALIZARI
Olimpice, și nu prea !
VIZUALIZARI
Despre politică,  altfel !
VIZUALIZARI