Invitati

/Invitati

De vorbă cu Ioan Peia – ultima parte

- Râvniți ca o dorință anume să vi se împlinească  neapărat ?    - Când aveam vreo 15-16 ani, şedeam de vorbă, în vacanţele de vară, la umbra a doi ulmi, pe un pătuţ, în faţa porţii, cu un moşneag. Cizmar, de meserie. Fusese bucureştean, în tinereţe, timp în care se iniţiase în meşteşugul cu [...]

25 mai, 2017|Invitati|

De vorbă cu Ioan Peia – partea a cincea

-  Ce părere  aveți despre intelighenția fudulă a Bucureștilor,  cei pentru care cuvântul patrie a devenit reacționar ?  - Oooo, câte aşa avea de spus! Şi cu ce ton! Există un fel de coexistenţă, aparent strict delimitată, între jmekeraşii de după blocuri şi fiţoşii cu aere de culţi ! În realitate, au fix acelaşi profil [...]

18 mai, 2017|Invitati|

De vorbă cu Ioan Peia – partea a patra

- E un delict astăzi naționalismul ? Până unde ne vor obliga  alții să mergem cu corectitudinea politică ? - Cândva, într-o tinereţe mai ceţoasă, cam luasem şi eu în serios ideea de „globalism”. Sau, cum se spunea pe atunci, de abolire a graniţelor umane, atât geografice, cât şi etnografice. Că, gândeam eu, influenţat de [...]

11 mai, 2017|Invitati|

De vorbă cu Ioan Peia – partea a treia

- Cum se vede România de la Giurgiu ? Dar lumea asta mare ?  - De la Giurgiu se vede cum se vede!... E un loc tot atât de comun, pe cât cimitirul marilor catastrofe umane. Şi, prin reflexie, ca tot atâtea locuri aneantizate, din ţara asta părăginită, încăpută pe mâna ticăloşilor de pe aici, [...]

04 mai, 2017|Invitati|

De vorbă cu Ioan Peia – partea a doua

- Aveți nostalgia universului rural ? Uneori mă întreb dacă a fost un noroc sau un ghinion să  copilărim printre țărani...  - Nostalgie e puţin spus. Mai degrabă, sentimentul dur al smulgerii forţate din rădăcini. Mă copleşeşte senzaţia perpetuă a rătăcirii fără scop, fără speranţă, fără cele mai elementare repere ale unei existenţe, cât de [...]

27 aprilie, 2017|Invitati|