Poetul Nicolae Rotaru îmi dedică o poezie, după ce mi-a citit gândurile strânse în Cartea ieruncilor.

                                                                      *

OPTIMISM TEMPERAT

Lui Marian Nazat

Patrie cu brav trecut,
Primeşte al meu onor,
Ţara mea de viitor,
Sfânt meleag, astăzi sub scut.

Liberă, însă nu prea,
Suverană, nu cât vrei,
Ai dus destul viaţă grea –
Azi ai scutieri yankei.

Liderii, cârmaci prin ani,
Luminaţi aleşi, voinici,
Sunt giraţi de-americani,
Zişi şi Marii Licurici.

Ş-azi, ca ieri, grija ne-o poartă
Nu Stambulul, ci Strasbourgul
Slugi am fost, bătuţi de soartă,
Blestemaţi, cum ne fu crugul.

Râvnă-n veac pentru romani,
Migratori, fanarioţi,
Ruşi, habsburgi şi otomani –
Ne-am plecat supuşi la toţi.

Când era s-o ducem bine
Şi să fim stăpâni pe glie,
Fiare-am devenit, feline,
Şi-am strigat: democraţie!

Comunismul ne-nvinsese,
Foamea, frica, frigul toate,
Le-am răbdat, dar ne-ajunsese
Vântul cald de libertate!

Ne-a smucit la minţi amarul,
În sărmana Românie,
Ş-am urlat toţi: Jos cizmarul
Şi sinistra lui soţie!

Eram suflete-n exil
Dar închişi în propriul sine,
Devenisem, toţi, fitil
Spre-o explozie de bine.

Gata, jos cu dictatura,
Am răbdat destul, cu anii,
Ş-am răcnit din toată gura:
Să vină americanii!

Ş-au venit, cum vine-un frate
Mare, temperându-şi graba,
Garanţi de securitate
Înarmaţi şi nu… degeaba!

Pe drum nou am apucat-o,
Care, sigur, spre culmi suie,
Am intrat ca membri-n NATO,
Ş-am ajuns şi ţară-n UE!

Cum spuneam, acesta-i ţelul
Ne e bine, de bonton,
Ne conduce şi Bruxelessul,
Ş-Unchiul Sam din Washington…

De sub scut, te salut, ţară,
Binele-ţi vreau, ca Bruxellesu’,
Sigură eşti şi plenară,
Cu-activ scut la Deveselu!

Găuritul tricolor
Fâlfâie spre vremi mai bune,
Chit că pentru viitor
Cânt „Deşteaptă-te, române!”

Zic c-aşa-s eu larg la vorbă,
Când privesc din latul uşii,
Fript cu stalinista ciorbă,
Cu votcă şi vin. Vin… ruşii!

Vin sau nu, eu tot strig: Muică!
Á la Deveselu-n sat,
Ş-aş vrea să cinstesc o ţuică
Cu plaivaznicul Nazat!