În mai 2014, după ce abia ne cunoscuserăm, am plecat cu Marius Mitran la Lisabona, la prima mea finală de Champions League. La Istanbul, pe aeroport, între două curse, m-am trezit, deodată, propunându-i noului prieten să scriem împreună Basmul fotbalului. „Cum adică ?” s-a arătat el nedumerit. Uite așa și așa, i-am explicat eu, sigur pe mine, deși n-aveam niciun proiect. „Mda, îl facem”, mi-a răspuns cam șovăielnic. Mă înșelasem însă. Anul tecut ne-am agățat de condeie, le-am potcovit cu sute de amintiri și iluzii și am pornit să-i căutăm pe eroi, unii vii, alții doar învoiți de la treburile pământene. În toamnă, la târgul de carte, sperăm ca basmul să devină realitate.
Astăzi mă întâlnesc cu Haralambie Eftimie și Ion Pîrcălab, internaționali din anii ´60, muncă de documentare. Arheologie fotbalistică, dar nu cu hârlețul și cazmaua, ci cu nostalgia și emoția.