Cum le mai potrivește natura asta pusă mereu pe șotii… Vasăzică, Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră, nu înainte de a scălda tălpile clisoase ale Islazului meu mitic și de a bea cu sete din apa Oltului, mai, mai să-l sece. Ei bine, într-o zi domoală de toamnă i-am ținut de urât de la „plopul singuratic” (rătăcit la granița cu hotarul Gârcovului) și până la „Chichinete”. Indiscret din născare, din când în când i-am violat senzuala intimitate, surprinzând-o cu aparatul de fotografiat în felurite ipostaze. Ce clipe de extaz estetic am trăit flirtând așa candid, ca un adolescent perpetuu…