Ies din Ciuperceni, înspre Traianu, și după câteva zeci de metri fac la dreapta, pe șoseaua ce duce la Poiana (Flămânda de altădată). În stânga, la mică distanță, ruinele vechii biserici, luată de ape cândva. Deodată, totul explodează în lumini multicolore, pe fundalul unui scăpătat de soare de-o splendoare copleșitoare. O feerie de jocuri luminiscente aproape ireale a îmbrăcat în sărbătoare de iarnă zidurile povârnite ale lăcașului religios ce-și așteaptă primenirea din banii dăruiți de cucernicul Gigi Becali. Ieslea magică, pomi înfloriți ca primăvara, brăduți cu globuri diafane, betele strălucitoare, sănii trase de reni și tot paradisul estetic al Crăciunului au împodobit un loc părăsit până deunăzi.
Din păcate, călugărul chemat să însuflețească sfânta ctitorie e lipsit de har, neprimitor și rece ca un perceptor. Dă senzația stranie că-l inoportunăm, că-i stricăm programul și zău că i-aș zice câteva de la obraz, deloc ortodoxe!, dar renunț și plec. Nu oricum, ci implorându-L pe Dumnezeu să-i dea căldura primitorului de inimi credincioase și filantropice.














