Părinții îmbatrânind devin copii Iar noi copiii devenim părinți Ne supărăm că nu rămân cuminți Frumoși puternici, tineri, buni și vii Că au și ei dureri și că se strâng Că-s amărâți și nimeni nu-i mai vrea Că îmbătrânind privirea lor e grea Și oasele îi dor și că mai plâng Părinții noștri deseori uitați [...]
MOTTO: „Cei ce nu mai sunt îmi dau curajul de-a muri. Dacă ei au putut înseamnă c-o să pot și eu.” Ștefan Mitroi, Curaj În dârdora pandemiei, Ștefan Mitroi făcea Pregătiri de înviere[1]. Ceva mai potrivit nici că se putea într-o perioadă cum alta n-a fost nicicând. Cartea ar fi, cică, [...]
https://florentintuca.ro/dreptul-si-cultura-ei-doi-si-o-umbrela/%20
Poezia lui Sorin Poclitaru Duioasă. Acidă. Îndrăzneață. Militantă. Tulburătoare. Sprințară. Drăgăstoasă. Decoltată. Directă. Misterioasă. Curgătoare. Spontană. Frământată. Șugubeață. Autoironică... Da, așa este, în câteva vorbe, poezia lui Sorin Poclitaru. Iar dacă ajungeți la Gura Humorului (devenită, prin el, Gura Poeziei), nu-l ocoliți, fiindcă nici nu știți ce ratați. Căci un popas la pizzeria sa, „La [...]
Trecu vremea, precum fumul se perindă peste Glina, Și, d'odată, traghedie!... s-a pornit avan, din China, Ia, un monstru ce se-abate ca taifunul, peste lume!... Fiară mică și perfidă, care face-n bojoci spume, Un pervers, lua-l-ar gaia, mititel... nici atâtica, E mai mic decât un greier, și mai și decât furnica, Dar mai răsărit, se [...]