Cartiere dubioase
Cu profilul monoton,
Frigul pătrunzând prin oase
Ca burghiul de beton;

Nouri înotând în hulă
Parc-ar fi nămeţi de plumb,
Pe trotuar, o rapandulă
Bâţâie avan din bumb;

Prin băltoace se perindă
Cetăţeni cu moace triste
Ce visează să o-ntindă
Înspre zări pampleziriste,

(Cică ăia-s de faţadă,
Numai culţi şi rafinaţi,
Câinii cu covrigii-n coadă
Stau la coadă, la cârnaţi;)

Cafeneaua e-nţesată
De puţoi cu caş la gură
Care s-au trezit, deodată,
Eminenţi în fizcultură;

Prin buticuri, stau grămadă
Ouă, sucuri şi gumari,
Plouă abundent pe stradă
Cu scuipaţi de cocalari;

Market-shopuri cu de toate
Într-o ţară de doi sfanţi,
Cică ei, din câh, ne-or scoate –
Euroii circulanţi,

Să fim cetăţeni de vază
Şi să o mierlim încet,
Căci, pe rafturi, sunt o groază
De otrăvuri la pachet;

Că, de la călcâi la noadă,
Te tot doare-aci şi-aci,
De-aia, vezi, pe orice stradă
Sunt duzini de farmacii,

Să îţi vândă boabe-coapte
Ori buline cu acizi,
Să rezişti cam pân’ la noapte
Fără să te sinucizi;

Ce mai, lumea e naukă
Ca ştiinţa la muscali,
Haştagiştii, pe feizbukă,
Fac dovadă de şacali;

ONG-euri de paradă
Ce răspund prompt la ucaz,
Şioroşesc avan în stradă –
Nu roşesc, că n-au obraz!

Cam de astăzi dimineaţă,
Cu sloganuri şi pancarte
Joacă tontoroiu-n piaţă,
Toţi ai lor, picaţi din Marte;

De te prind îţi dau la mufă
Cu un bóxer d-ăl forjat,
Că-s ieşiţi, cu toţi, din tufă,
Unde s-au împreunat!

Cică glăsuiesc prodomo,
Cum că-s liberi în padoc,
La muzeu, un grup de homo
Îşi fac treaba reciproc!

Ei sunt raşi în cap şi-au barbă,
Ele au, în limbă, sârme,
Trag dintr-un chiştoc cu iarbă
Şi în fund prind să se scârme!

Scuipă-apoi, spre for, sudalma,
Parcă sunt un stol de muşte
Care bâzâie de-avalma,
Şi-s porniţi, de… tur, să muşte;

Ce mai răgnet, ce mai hulă,
Ce mai hai de derbedei!
Cu figura lui de Bulă
E şi Orban printre ei!

(Cu pulane şi cu scuturi,
O armată de jandari,
Par a fi un roi de fluturi –
Li se fâlfâie-n şalvari!)

Rezistenţii nu-s pe pace,
Zici că i-a lovit damblaua,
Vuvuzesc şi-au prins să joace,
Pe călcâie, chilabaua!

După care, tot fac semne,
Licurinde, spre tărie,
Au ochit, prin nori, pesemne,
Cum pluteşte-o farfurie –

OZN cu varii forme,
„Oh, e incitant, măi nene,
Ne trimite-n zbor şaorme,
Colo,-n centrul cu dughene!”

Seara moţăie cuminte
Prin sofalele cereşti,
Haştagiştii fără minte
Fac gargară-n Bucureşti!