Cum soarele din ochii tăi se-adapă,
Cum părul tău foșnește ca o apă,
Cum gura ta cireșele îmbie,
Cum sânii tăi miros a nebunie,
Cum coapsa, ca un măr, se rotunjește,
Cum zâmbetul în perle-ți inflorește,
Cum pasul ți-e furișul de felină
Și râsul ți-e de diavol ce se-nchină,
Cum palmele îți ard ca de tăciune,
Cum gâtul alb ți-e de sălbăticiune,
Cum sângele în piept îți clocotește,
Cum pielea în lumină-ți strălucește,
Cum umerii în aripi ți se schimbă
Și-otrava cum îți picură pe limbă,
Cum curgi prin lume ca un vin prin cupe,
Cum gura ta din gura-mi încă rupe
Și cum te undui, salcie mlădie,
Tu, veșnicie, dăruită mie,
Așa îmi ești aproape și departe,
Tu, viața mea, tu, singura mea moarte.