CAMERA PRELIMINARĂ PE ÎNȚELESUL TUTUROR

 

Deși textul de lege privind instituția camerei preliminare este clar definită în art. 342 și următoarele cod procedură penală, majoritatea populației fiind deja confruntată cu noua reglementare (în special prin instituția de profil a DNA), totuși se impun câteva explicații pentru  restul populației.

Unii consideră camera preliminară ca fiind ceva dinaintea celulei, un fel de antreu sau culoar. Greșit ! Camera preliminară este o etapă premergătoare judecății  propriu-zise,  un moment în care avocații inculpaților își  prezintă  anumite cereri și anumite excepții.

În limbaj comun, acest lucru înseamnă că avocații vorbesc și vorbesc mult, nefiresc de mult (limbile ceasului se rotesc vizibil, vertiginos), iar ei tot nu se opresc.

Judecătorul de cameră, de obicei, renunță  să-i mai atragă atenția avocatului că s-a depărtat mult de obiectul  camerei, sau că trebuie să concluzioneze. Privește fără speranță la avocatul din fața sa și la ceilalți avocați, care vor vorbi. Sigur, cititorii art. 340 și următoarele cod procedură penală,  privind camera preliminară, se întreabă, pe bună dreptate, care este beneficiul acestei instituții  juridice.

Da. Există un avantaj. Este ca o ușă, o deschizi, vrei să intri, dar în spatele ei este un zid sau mai bine-zis, deschizi ușa, cobori pe niște trepte strâmte, pe întuneric, orbecăi vreo 20-60 zile cum zice articolul 343 cod procedură penală, constați că nu e nicio ieșire și te întorci de unde ai plecat.

Datorită boomului penal (cea mai mare creștere din UE), urmarea sporirii denunțurilor, fiecare cetățean are rezervată o cameră preliminară, cheile fiind la DNA, cel mai mare agent imobiliar.

 

 

ATAC DE PANICĂ

Dacă DNA-ul va lucra în ritmul ăsta, mă tem că voi rămâne  singur în orașul meu. Nu că aș fi eu singurul cinstit  (oricând cineva poate formula un denunț împotriva mea, chiar dacă nu am comis nicio faptă penală, ea poate fi probată cu denunțul, planșa foto, interceptările ambientale și convorbirile telefonice). Este o realitate. Cunoscuții mei, prieteni sau mai puțin prieteni, oameni de afaceri, politicieni, magistrați, avocați, polițiști, funcționari mici sau mari din administrație, toți au fost săltați de DNA. Pe strada mea au mai rămas câțiva liberi și care vorbesc în șoaptă pe la colțuri.

Până și rudele mele îndepărtate din Vaslui (de care am aflat azi), au fost săltate de procurori pentru participare la viol. Slavă Domnului, nu de DNA!

La serviciu am rămas trei. Toți șefii mari au deja 8-9  luni de arestare preventivă și se așteaptă o înlocuire cu arestul la domiciliu. Șeful meu direct e pe reținere de 24 de ore.

Treaba e serioasă. Acum o oră I-a reținut și pe al treilea, de la mine de la serviciu, deși el spunea încrezător că e doar martor. Am sesizat un mic avantaj, locuri de parcare câte vrei în oraș, mai puțin în jurul sediului DNA și pe străzile din jur.

Poștașul le  spune locatarilor îngroziți, când îi văd:  N-aveți nimic de Ia DNA!

Repet: Dacă nu mă saltă și pe mine, rămân  singur.

Dumnezeule ! Azi-dimineață i-a blocat în trafic și  i-a săltat cu autobuz cu tot și pe cei rămași pe strada mea.  Mergeau la serviciu.

Categoric, nu pot sta cu mâinile în sân. Da. Plec. La gară. La Budapesta.

ALAH E MARE !

 

– va urma –