Ne îmbarcăm la Volos și o luăm înspre Skiathos, drum de două ore și jumătate prin apele Mării Egee. Ploaia se întețește dintr-odată și valurile se învârtoșează trezite de monștrii adâncurilor. Se lasă seara, o seară diluviană, neașteptată și răcoroasă. Un curcubeu cu dimensiuni mitologice încalecă zarea, sprijinindu-se pe două insulițe. Trecem pe sub arcada multicoloră ca niște aleși ai sorții binecuvântătoare. Norii se împrăștie pe nesimțite și un soare alburiu, aproape bolnăvicios, se ivește la orizont. Îl însoțesc în asfințitul său violaceu și-i netezesc culcușul dincolo de coamele muntoase, furat de închipuiri febrile.
