Elegie de toamnă

      „Triști și negri rămân norii,        Hai Dunărea mea,        Toamna când pleacă cocorii,         Hai Dunărea mea !”...     Așa auzeam adesea la difuzor, în  copilăria petrecută la Islaz. Parcă Elena Roizen cânta, în melosul molatic, sibarit, al Dobrogei în care aveam să-mi [...]

16 octombrie, 2017|Dinspre mine|

ANECDOTE CU OAMENI CELEBRI

Cineva îmi trimite mi multe anecdote pline de miez...                                                         * În ajunul morţii înţeleptului SOCRATE, un prieten se duce la închisoare să-l viziteze şi dădu acolo peste un [...]

14 octombrie, 2017|Dinspre altii|

De vorbă cu Radu Paraschivescu – partea a treia

- Ce-ți doreai să  te faci în visele tale de copil, scriitor sau fotbalist ? - În şcoala primară am cochetat cu ipostaza unui cavaler care îşi salvează o colegă de clasă de primejdii crâncene, de care ea nici măcar nu are idee. Ca dovadă a masochismului care ne unge osiile, colega era o pârâcioasă [...]

12 octombrie, 2017|Invitati|

Profetul Cioran

     Din când în când, în clipe de restriște interioară, mă retrag în lumea lui Cioran, atât de plină de profeții pentru noi, românii. Mulți îl ocolesc din pricina pesimismului său sumbru. Destui îi reproșează rătăcirea legionară din scrierile primei tinereți... Poate d-aia filozoful va recunoaște  la un moment dat că „Nenorocirea mea e [...]

09 octombrie, 2017|Opinii|

Ioan Peia – O icoană

Stă pe-un scaun şi priveşte Lung şi trist, spre bătătură, Ochiul bun îi licăreşte Lăcrimînd sub geana sură; Poate cată-ntre fîneţe, Prin băltiţa unduioasă Şi se vede,-n tinereţe, Cum frîngea rogozu-n coasă? Poate-n gînduri îi apare Carul lui cu boi cît munţii Sub cumintea înserare, Pe cel drum din latul frunţii? Poate că se vede [...]

07 octombrie, 2017|Invitati|